De ceva vreme, băbuța cu leușteanul a devenit un fel de simbol al incompetenței Poliției.
O vedem cu toții, gârbovită pe vreun trotuar, având o lădiță pe care își expune la vânzare leușteanul, leurda ori alte ierburi trebuincioase în bucătărie.
În cazul în care nu ești din piatră, bătrâna femeie îți inspiră o milă de nedescris, iar dacă e și vreun timp geros, mai că ți se rupe sufletul văzând-o cum stă acolo.
Acum, imaginează-ți că niște bărbați în toată firea, ah, ce nu-mi place cuvântul ăsta, îmbrăcați în uniforme, apar în peisajul mai sus descris și îi fac bietei femei un rău. Căci sancțiunea amenzii într-un astfel de caz nu poate fi văzută altfel decât ca un rău, iar polițiștii ăia, adesea polițiști locali, în niciun caz de la SAS, capătă imaginea unor brute lipsite de suflet. Unde mai pui că bătrânica nici măcar nu a săvârșit infracțiunea de omor, cam singura care merită pedepsită în mentalul colectiv că doar no…”da’ ce-a făcut, dom’le, a omorât pe cineva?”
Doar că, ce să vezi, polițiștii ăia locali, atât de blamați, au în fișa postului constatarea de contravenții, iar din ce știu eu, și știu bine, probabil că ar trece-o cu vederea pe biata băbuță, dacă nu ar exista grămezi de sesizări și reclamații.
Pentru că în afară de sărmana bătrânică, mai există tanti Gherghina, care la doar câțiva metri, la o tarabă, dar în același ger, vinde și ea leuștean și leurdă. Doar că tanti Gherghina plătește chirie pe tarabă, mai are și alte taxe de achitat, iar prețul mărarului crește suficient de mult încât oricine trece prin piață să o prefere pe băbuța cu lădiță, mai ales că omul mai gândește și cu sufletul, iar tanti Gherghina, deși la fel de bătrână și ea, pare că se descurcă mai bine.
Dar când mi ți-i prinde pe locali prin piață, nu-i slăbește cu dojana: „bine că vă plimbați degeaba, iar tanti aia iar e acolo pe trotuar și eu nu vând nimic. Din taxele mele sunteți voi plătiți ca să vă faceți treaba!”
Și uite așa se încheie ziua, iar băbuța pleaca acasă târându-și lădița și jumătate din marfă, cea care deși a fost plătită a rămas la ea, căci, de câte ori nu ați „cumpărat” ceva de la un astfel de negustor, fără să-i mai cereți marfa, pentru că nici nu aveați nevoie?
Poate că, într-o zi, în fața covrigăriei pe care o deții și abia supraviețuiește cu cei doi angajați, se poziționează chiar sub tejghea o tanti care face covrigi acasă.
Sau în fața florăriei moderne pe care ai deschis-o cu un împrumut, se adăpostește de ger o bătrânică simpatică ce vinde și ea niște floricele acolo pe un ziar.
Ce-ați mai înjura polițiștii locali că nu-și fac treaba…și parcă și mascații ați vrea să vină. 🤣
Lasă un răspuns