Suspectul ori dormea buștean, ori căuta o soluție de a sări pe geam, deși afară era așteptat de alți băieți.
Cu fiecare lovitură de berbec, ușa ceda tot mai mult, dar și pereții blocului se zgâlțâiau ca la cutremur.
De la etajul superior, o bătrânică în pijamale își face apariția și, deloc impresionată la vederea unei armate de hăndrălăi mascați, spune pe un ton împăciuitor:
-Măi ficiori, dați și voi mai încetu’ că dărâmați tot blocul.
-Mamaie, intră repede în casă, că-i groasă!
-îi groasă-i groasă! Că d-aia nu se sparge.