M-am băgat de curând într-un caz mult mai complex și mai complicat decât părea la început, probabil va veni vremea când vă voi povesti amănunțit. Cert e că de câteva zile nu prea mai am timp de nimic altceva.
Astăzi, am văzut că dl Radu Dascălu organizează o nouă caravană a binelui, așa că m-am gândit că ar fi o lecție foarte bună pentru Narcisa. Să vadă cum e să ajuți, așa cum și ea a fost ajutată. Să vadă cum e și de partea cealaltă. Așa că am luat-o cu noi și am mers în satele din apropiere unde dl Dascălu și oamenii care i-au răspuns apelului au împărțit alimente și jucării.
Narcisa are acum doar haine noi, e îmbrăcată bine și îngrijită. Niciunul dintre oamenii la care am fost azi nu a bănuit că, în urmă cu o săptămână, fata care acum le împărțea jucării locuia într-un container de tablă, fără curent, apă și gaz, utilități pe care ei le au.
În legătură cu donațiile dumneavoastră, vă pot spune că s-a adunat o sumă destul de mare și îndrăznesc să sper că anul viitor vom putea cumpăra o locuință.
Doar că lucrurile nu sunt așa simple pe cât par și, din păcate, la acest moment nu vă pot oferi toate detaliile. Cert e că nu pot cumpăra un apartament pe numele fetei și nici pe numele părinților. Consider că ar fi o greșeală puerilă și că mi-aș bate joc de tot ajutorul vostru. Cred că e lesne de înțeles de ce.
Varianta de a cumpăra un apartament pe numele meu iarăși e una care nu merge. Și asta e lesne de înțeles de ce.
Așa că, ne-am tot gândit și am ajuns la concluzia că cea mai bună variantă e să înființăm o asociație și să cumpărăm pe asociație un apartament în care va locui Narcisa și familia ei, fără să plătească chirie, atâta timp cât voi vedea că își văd de treabă, că se vor ține de muncă și de școală.
În cazul în care voi observa că lucrurile nu merg, sunt mulți alții care au nevoie de o locuință.
Momentan, Narcisa și familia ei locuiesc într-un apartament pentru care vom face un contract de închiriere, o doamnă foarte drăguță oferindu-ne apartamentul la o chirie lunară destul de mică.
Sperăm ca după sărbători să ne mișcăm repede cu asociația și să facem tot ce am scris mai sus.
Până atunci, vă pot spune că din suma adunată în conturi am cheltuit foarte puțini bani, cred că nici măcar o mie de lei. Pentru chiria apartamentului, un prieten de-ai mei s-a oferit să o plătească el o perioadă, așa că nici pentu plata chiriei nu vom fi nevoiți să ne atingem de banii donați.
Cu restul lucrurilor ne-am descurcat din banii noștri și ai câtorva colegi jandarmi.

Astăzi, aveam o cutie de jucării în portbagaj, cutie care se golea pe măsură ce opream din casă în casă. La un moment dat, Narcisa ne-a zis că mai are și ea niște păpuși la baraca unde a stat și că am putea să le luăm și pe acelea. M-a impresionat asta.

P.S. nu știu câți dintre voi erați pe vremea aceea pe pagină, dar acum câțiva ani, am făcut o campanie de strângere de fonduri pentru operația unei fetițe, Măriuca, la care ați donat atât de mulți încât suma s-a strâns în câteva zile. Măriuca e acum bine. Deși eu îi spun Măriuca, pe ea o cheamă Maria. O mai cheamă  și Narcisa. Maria-Narcisa.
Am întrebat-o zilele trecute pe Narcisa dacă mai are vreun prenume. Mi-a zis că da. Maria. Maria-Narcisa.
Vă mulțumesc mult pentru donații și pentru încredere!