Am citit zilele astea entuziasmul internauților la citirea știrii că un cunoscut politician a rămas fără permis, fiind „prins” de radar.
„Felicitări polițiștilor”, „Bravo, polițiști curajoși!”, Felicitări că nu v-ați lăsat intimidați!” etc.

Dacă dăm timpul înapoi câțiva ani, ne aducem aminte că știrile despre oameni cu funcții, persoane publice importante, vedete media etc amendate de poliția rutieră erau puține spre inexistente.

Oare înainte nu încălca Codul Rutier niciun politician? Sau îl încălca, dar era trecut cu vederea?
Acum, vedem tot mai des că oricine „intră” în radar este sancționat indiferent de ce hram poartă, făra nicio discriminare, așa cum e și normal.

Deci ce s-a întâmplat între timp? De ce înainte nu auzeam de așa ceva și acum vedem astfel de cazuri destul de des?
Au început și oamenii cu funcții să încalce legea sau între timp i-a lovit corectitudinea pe polițiști?
A doua variantă sună foarte bine și e una ideală, avem nevoie de polițiști care să nu se lase intimidați, curajoși și imparțiali și îmi place să cred că generațiile noi de polițiști sunt din această categorie.

Dar ca să ne facem o idee cât mai obiectivă despre ce se întâmplă, trebuie să știm cum funcționează un aparat radar.
Cu ceva ani în urmă, aparatele radar erau dotate cu niște aparate video, iar abaterile erau înregistrate pe casete video clasice.
Mai știți casetofoanele acelea vechi, dar destul de performante la vremea lor, care aveau funcția record? Erai șmecher dacă aveai unul. Luai o casetă veche și înregistrai pe ea melodii noi, ștergându-le pe cele vechi. După ce erau șterse, nu mai puteai afla în veci ce melodii ai șters.
Înțelegeți analogia? Cam la fel funcționau și aparatele radar vechi.

Noile radar montate pe MCV-uri sau pistoalele radar înregistrează abaterile pe un hard la care agentul nu are acces. Și chiar dacă ar avea și ar putea șterge vreo filmare, ar rămâne acolo un folder gol-goluț care ar ridica semne de întrebare. Deci nu mai merge cum mergea.

Așa că, dacă ești polițist rutier și ai filmat pe cineva depășind viteza, îți rămân doar două variante: cea de a lua măsurile legale (cea care te lasă să pui capul pe pernă liniștit noaptea) sau cea de a-l lăsa pe șofer să își vadă de drum, variantă care în mod sigur te-ar duce la parchet, apoi în instanță și mai apoi în „civilie” sau chiar puțin pe la pârnaie, în cazul în care nu iei cu suspendare.

Așadar, să nu ne mințim singuri și să recunoaștem că peste tot în lume unde s-a ajuns la un nivel maxim de civilizatie și minim de corupție, s-a ajuns în timp, treptat și forțat de teama legilor aplicate cu fermitate.
Cam la fel cum s-a ajuns acum la noi ca oricine să fie amendat la radar. O mare contribuție pentru asta o au DGA și DNA.

 Peste câțiva ani, viitorii polițiști nici măcar nu vor mai lua în calcul că ar putea să nu ia măsurile legale, li se vor părea firesc și nici măcar nu vor mai fi felicitați de oameni pentru asta, așa cum se întâmplă acum.
Asta doar în cazul în care nu vom regresa spre anii de care vorbeam mai sus, așa cum se pare că se dorește.

Paradoxul e că sunt unii oameni săraci atât material cât și cu duhul, care susțin hoții și regresul.
Săracii…tocmai ei vor fi prostanii amendați de radar că au circulat cu 61, pentru că „n-au pe nimeni”, în timp ce ăia, cărora le iau ei apărarea acum, vor trece pe lângă ei pupându-i din viteză, din bolizi de lux.
Să sperăm că nu ne vom întoarce acolo!