Apare public o înregistrare a unei conversații telefonice dintre Cumpănașu și o fată minoră, în care se poate auzi cum acest domn îi spune copilei că o iubește și că nu ar putea sta fără ea.
Vă gândiți că omul a încercat să o corupă? Sunteți răi, pentru că domnul Cumpănașu a venit și cu explicația.
Înregistrarea aia a fost regizată și pusă la cale de cei doi, pentru a prinde niște interlopi.
Mai pe larg, copila era amenințată cu răpirea de la școală, cu violul și cu alte lucruri oribile.
Deși nu o cunoștea personal, inimos și cu spirit civic, cum a aflat de caz, Cumpănașu și-a luat imediat trusa de detectiv, precum motanii din desene veniți în sprijinul lui Tom, și a plecat omul la Suceava, acolo de unde era fata, pentru a o salva.
Și cum să-i prindă el pe cei care o amenințau pe copilă? A zis să înregistreze o convorbire în care să-și declare dragostea unul altuia, pe care să o pună apoi pe niște grupuri și să vadă cine-l va șantaja. Are logică, nu?
Apoi, chiar fata a publicat convorbirea pe net, râzând de cei care au luat-o de bună și numindu-i gâște și gâscani pe credulii care au înghițit-o.
Abia acum, după ce am auzit explicațiile, m-am liniștit.
Eu, în prostia mea, îmi imaginam că a fost cam așa:
Fata l-a înregistrat pe amorez și a scăpat înregistrarea pe undeva. De teamă că va ajunge publică, detectivul nostru a pus-o pe fată să o publice chiar ea și a inventat povestea cu regia „pentru gâște”.
Dar bine că a explicat omul pe înțelesul tuturor, că rămâneam naibii cu impresia că omul ar corupe minore.