Caz închis

În data de 14.12.2019, impresionat de situația unei familii care locuia într-un container, v-am cerut ajutorul pentru a reuși mutarea acesteia într-un apartament. Mă gândeam la plata unei chirii pe o perioadă mai îndelungată, cât oamenii să se poată pune pe picioarele lor, să își găsească un loc de muncă și să-și poată continua viața nesusținuți. Deși eram sceptic, încă de la început, mânat de entuziasm și impulsionat de mobilizarea dumneavoastră, luasem în calcul chiar cumpărarea unei locuințe în care acea familie să locuiască.

A doua zi de la prima postare, după mai multe refuzuri din partea unor proprietari ce ofereau apartamente spre închiriere, o doamnă profesoară din Brașov ne-a pus la dispoziție un apartament cu două camere, urmând să-l închiriem prin contract.

Ceea ce a urmat cunoașteți deja din postările trecute. Pe scurt, bărbatul a plecat de bună voie din apartament și s-a întors la container, spunând că se simte umilit și jignit. Femeia a decis să rămână în apartament cu cei doi copii, dar, atât în timpul zilei, cât și seara, era tot la container.

După ce ne-am asigurat că au tot ce le este necesar pentru sărbători, atât de Crăciun, cât și de Revelion, apartamentul a fost gol, aceștia fiind plecați într-o comună de lângă Brașov, iar când s-au întors, personal le-am dus la gunoi un sac plin cu mâncare alterată, mâncare cumpărată de noi și care a fost lăsată să se strice.

Despre copii și comportamentul acestora nu vreau să mai dau niciun detaliu, considerând că nu au nici cea mai mică responsabilitate și că mediul în care au crescut și-a lăsat deja amprenta pe ei.

Pot spune că în cele 3 săptămâni de când m-am băgat în povestea asta, eu nu am mai avut casă, soție, animale, viață personală. Tot timpul mă duceam să le mai duc câte ceva, le-am cărat mașină de spălat, birou, canapea, fotolii etc. Deși am insistat să fumeze numai pe balcon, aproape de fiecare dată în bucătărie era fum de țigară, iar o dată am și găsit scrumiera plină cu chiștoace. Am petrecut ore la cumpărături, am cheltuit o grămadă de bani și de energie. Și mai ales de suflet.

Femeia ne mințea fără nicio ezitare și se jura pe copiii ei cu fiecare prilej. Găsind un motoraș electric de la o mașinuță, băiețelul mi-a zis că vrea să-și facă din el un aparat de tatuat. Probabil că știți că pușcăriașii chiar se tatuează folosind așa ceva, deci băiatul fusese instruit de tatăl poaspăt liberat.

Cerându-mi adresa unde locuiesc, un coleg s-a dus la familie cu prăjituri făcute de soția sa. M-a sunat apoi și mi-a spus că a rămas mască văzând femeia, deoarece o cunoștea din Gara Brașov,  aceasta fiind pe raza secției de poliție unde lucrase. Mi-a zis că și-a făcut veacul mult timp prin gară alături de alte persoane cu îndeletniciri dubioase și că ar trebui să am grijă.

Concubinul mamei va ajunge din nou la pușcărie pentru că a comis din nou o infracțiune, el având un rest de pedeapsă după prima condamnare. Când a părăsit apartamentul ne-a râs în față și ne-a spus că nu-i nicio problemă să se mai ducă 2 ani la pușcărie pentru că e tânăr și oricum a mai stat 6 ani acolo.

Ultima oară când l-am auzit, țipa la telefon că ne va face plângere.

Pentru că principala grijă a vieților noastre ajunsese să fie prezența mamei în apartament, cu copiii, în data de 3 ianuarie, la ora 22.00, prietenul și finul meu, jandarm, a dat o tură pe la baracă și m-a sunat să-mi spună că femeia era acolo. Georgiana deja tresărea la fiecare telefon, eu la fel.

A doua zi de dimineață, m-am dus la apartament pentru a discuta cu femeia, pentru a nu știu câta oară, să încerc să-i bag mințile în cap, deși cu o seară în urmă fusese decis să îi evacuez. Mă calmasem peste noapte și postasem deja pe Facebook că am de gând să-i plătesc din banii de donații chiria apartamentului pentru trei luni și decizia ca surplusul de bani să fie redirecționați fusese luată.

În dormitorul copiilor, am văzut pe parchet un chibrit ars. M-am aplecat să-l ridic și am observat și niște ceară. Am deschis dulapul de lângă, iar înăuntrul acestuia am găsit mai multe chibrituri arse, o lumânare și ceară topită. Mi s-a spus că se jucase cel mic. În aceste condiții, am luat legătura cu  proprietara apartamentului și i-am spus că așa nu se mai poate. Nu doream să-mi asum răspunderea pentru doi copii lăsați frecvent singuri în casă, dintre care unul se joacă cu chibrituri prin dulap. Nu pot achita un apartament incendiat sau să am pe conștiință niște copii. Proprietara, miloasă și ea din fire, m-a rugat să mă mai gândesc și să-i mai las. I-am spus destul de clar că eu nu fac contract de închiriere pe numele meu, în primul rând că nu-mi asum răspunderea pentru ce vor face ei acolo, în al doilea rând pentru că e posibil ca după cele trei luni să nu mai vrea să plece. Sau să mă trezesc cu apartamentul golit. Însă, am fost de acord să achit chiria pe trei luni, dar contractul să-l facă direct cu mama copiilor, lucru care nu fost acceptat. În această situație, le-am zis să își facă bagajele și să elibereze apartamentul. Femeia mi-a lăsat impresia că abia aștepta să audă asta, a și început să împacheteze.

Am luat legătura cu protecția copilului și le-am expus situația. De altfel, i-am ținut la curent cu cele întâmplate încă de la început.

Am chemat un prieten cu o dubă și ne-am pus din nou pe cărat. Pe mamă și pe băiat i-am lăsat la baracă, iar pe fată la o mătușă la care a și rămas în plasament, în urma intervenției celor de la DGASPC. Despre băiat nu știu decât că a rămas în atenția celor de la DGASPC, însă nu știu ce au mai făcut.

Din acel moment m-am simțit mai ușurat, rămânându-mi să rezolv situația banilor donați.

Aseară târziu, încercam să ațipesc, când m-a sunat Daniel, jandarmul care mi-a zis pentru prima oară despre famila aceasta, și mi-a spus să intru pe Facebook să văd ce comentează pe pagină la mine mama fetei.

Nu pot spune că am rămas mut de uimire, dar totuși chiar la asta nu mă așteptam. Femeia le răspundea oamenilor și le spunea cum nu am făcut eu nimic pentru ei, că ei au crezut în mine și că ei și-au dorit doar o casă nouă. Nici nu mai rețin exact tot ce a scris, comentariile sunt încă acolo.

Nu v-aș fi povestit toate lucrurile astea dacă nu aș fi avut povara acelor bani. Celor care mă critică le dau dreptate și îmi asum faptul că am greșit. Greșeala în acest caz îmi aparține în totalitate și îmi va fi învățătură de minte pentru tot restul vieții. Oamenii nu se pot schimba, iar dacă chiar vrei să te înhami la așa ceva, asigură-te că te țin nervii și că nu încerci să faci asta cu doarunul sau doi oameni. Există oameni specializați pe așa ceva, asociații cu armate de oameni, psihologi, asistenți sociali etc. M-am crezut eu șmecher și am zis că dărâm munții. Iar cel mai grav, și lucrul pe care îl regret cel mai mult e că v-am atras și pe voi în prostia mea. De azi înainte îl voi lăsa pe mecanic să-mi repare mașina, pe instalator să monteze caloriferul și asociațiile sau autoritățile specializate să se ocupe de cazuri sociale. Sunt sigur că am să mai ajut oameni, după ce va trece ceva timp pentru că, așa cum îmi spunea cineva, odată intrat în treburile astea, greu te mai lași. Dar să nu credeți că omul care ajută o face doar dintr-o bunătate extremă. Aș minți să spun eu că sunt un om atât de bun încât vreau să ajut și alți oameni, fără să am eu niciun interes. Am! Interesul e dat de sentimentul ăla de satisfacție că ai făcut un lucru bun, că ai salvat un copil, ai redat fericirea cuiva. Cu ăla te hrănești la final și ajungi la concluzia că binele făcut l-ai făcut oarecum tot pentru propria ta fericire. Egoiști mai suntem. Și atunci când donezi, tot ai un sentiment de satisfacție, te gândești că ai făcut un bine și te simți bine. Poate sunt doar prea obosit și bat câmpii.

Intrat fiind în asemenea rahat, cu o sumă considerabilă adunată în contul socrului meu, m-am trezit că nu mai am nicio ieșire din impas. Am rumegat fel și fel de variante, am luat decizii, m-am răzgândit, iar am revenit și tot așa. Varianta la care, spre rușinea mea, mă gândeam tot mai des, era să le cumpăr oamenilor o garsonieră, direct pe numele lor și astfel să scap și de ei, și de bani, și, de ce nu, și de voi. Uitați, oameni buni, ăștia au fost banii, asta e garsonieră, ăștia-s oamenii mutați în ea. Toată lumea fericită, Godină erou! Uraaa, uraaa, uraaa!

Majoritatea celor cărora le-am spus că vreau să scriu tot adevărul, să recunosc că-s dobitoc și astfel să pot ajunge vreodată să dorm liniștit mă descurajau spunându-mi că voi fi făcut troacă de porci, că lumea își va pierde încrederea în mine etc. Printre puținele persoane care mi-au zis că cel mai bine e să spun exact cum stau lucrurile a fost Georgiana, căreia îi mulțumesc și îi cer scuze pentru sărbătorile pe care i le-am oferit.

Mii de comentarii, mii de mesaje, zeci de taguri. Am încercat să le citesc pe toate, chiar dacă nu le-am putut răspunde. Chiar acum, când scriu acest text, cineva mi-a scris ironic că-mi mulțumește că i-am răspuns așa prompt. Îmi scrisese anterior un text pe care abia acum îl văd și care are cam două pagini. Nu știu despre ce e, dar este probabil despre un alt caz, dintre cele alte sute de cazuri care mi-au fost trimise în aceste zile. Cum te poți gândi că, în situația mea, aș putea fi dornic să aflu detalii despre alte cazuri sociale de care să mă ocup? În fine…dacă ați ajuns până aici înseamnă că nu v-am plictisit, așa că am să vă prezint raportul final privind banii donați.

Am să încep cu jandarmii care au găsit familia la container și care apoi au strâns bani și au cumpărat lucruri.


Cheltuieli  jandarmi (banii au fost strânși de ei, nu au legătură cu banii donați în conturi)

-încălțăminte, veste, hanorace – 1138,50 lei (bon fiscal 00053, 15.12.2019, ora 12.06, Magazin Decathlon)

-Perne, fețe de pernă, lenjerii de pat, plapume – 262.00 lei (Bon fiscal 00103, 15.12.2019, ora 13.15, Magazin Jysk)

-lenjerie fete, lenjerie băieți, lenjerie damă, pijama fete, șosete, pantaloni băiat, accesorii copii, tricotaje –522,70 lei (bon fiscal 00145, 15.12.2019, ora 12.56, Magazin C&A)

-jeansi, hanorace – 129,97 lei (bon fiscal 0061, 15.15.2019, ora 13.23, Magazin Sinsay)

-periuță de dinți electrică+rezervă – 140,86 lei (bon fiscal 0076, 24.12.2019, ora 15.49, magazin Altex)

-cercei – 47 lei (bon fiscal 0082, 24.12.2019, Magazin Carrefour)

-jucărie setul micului soldat – 59,54 lei (bon fiscal 00323, 24.12.2019, Magazin Carrefour)                    

Sumă totală: 2300,57 lei


Cheltuieli Georgiana

-brad artificial, globuri, beteală, instalație brad, baterii, ghirlande- 205,32 lei (Magazin Dedeman, bon fiscal 0139, 15.12.2019, ora 12.53)


Cheltuieli din donațiile dumneavoastră (toate plățile au fost făcute cu cardul și am păstrat și bonurile, mai puțin pe cel de la setul de mașinuțe, pe care l-am pierdut)

  • Portofel, sutien, hanorac, jeansi- 129,96 lei (bon fiscal 0111, 18.12.2019, ora 13.38, Magazin Sinsay)
  • Pulover – 59.90 lei (bon fiscal 52, 18.12.2019, ora 13.55, Magazin Terranova)
  • pulover – 99.90 (bon fiscal 84, 18.12.2019, ora 13.44, magazin NewYorker)
  • palton – 359.90 (bon fiscal 14, 18.12.2019, ora 14.27, magazin Pimkie Brașov)
  • botine, ghiozdan – 318,00 (bon fiscal 00062, 18.12.2019, ora 14.35, magazin Deichmann)
  • căști audio (cadou Crăciun) – 186,75 lei (bon fiscal 0006, 23.12.2019, ora 10.44, magazin Mobiup)
  • set mașinuțe+parcare-  92.99 lei (23.12.2019, Magazin Noriel)
  • tratament stomatologic – 800 lei (bon fiscal 0001, 06.01.2020, ora 09.48, Implant Soft SRL)

  • TOTAL CHELTUIELI: 2047.40 lei

Raport complet

Suma totală donată în contul de lei:   104,804.06 lei

Număr persoane care au dorit restituirea donației din cont: 4 (1200 lei, 150 lei, 100 lei, 50 lei)

Suma totală restituită din contul de lei: 1500 lei

Suma cheltuită cu cardul: 2047.40 lei

Suma totală donată în contul paypal: 8515.95 euro

Număr persoane care au dorit restituirea donației din PayPal: 1

Suma totală restituită din contul de PayPal: 50 euro (o persoană)

Suma rămasă în paypal: 8465.95 euro    

Suma transferata din PayPal în contul de lei 39,077.66 lei (după conversia în lei și perceperea comisionului)

Suma totală de donat către cele trei asociații: 140334.32 lei

Sumă donată către fiecare asociație: 46778 LEI

După cum v-am spus, banii au fost donați către Casa Share, Dăruiește viață și MagiCamp.

Cam asta a fost tot, eu vă mulțumesc pentru tot sprijinul, îmi pare nespus de rău de situația creată, ar fi trebuit să lucrez mult mai profesionist și să înțeleg că lucrurile sunt mult mai complicate decât par.

Am să vă stau la dispoziție în seara asta și am să răspund în comentarii la întrebări legate de folosirea banilor, nelămuriri, poze cu tranzacții ori alte lucruri, urmând ca în perioada următoare să renunț la telefon, Faacebook, mesaje, comentarii, share-uri etc așa că am să dispar o perioadă din peisaj pentru că am mare nevoie de liniște. Un concediu la ski în Austria va fi exact ce-mi trebuie. (l-am plătit de anul trecut, pt cârcotașii ale căror comentarii le anticipez deja. În plus, dacă aveam bani mergeam în Poiana Brașov).

Dacă tot ați ajuns până aici, vă las un banc foarte tare, doar că are sens numai în engleză:

I spoke with a member of one of the three associations and it is very likely that the girl will receive a scholarship during the schooling period. The joke is in english because the girl’s mother smelled the money and i don’t want her to know about the scholarship. Please don’t translate the joke into the comments. They certainly won’t do it because they barely know how to read in Romanian.