Noi suntem la muncă pentru voi.
Voi stați acasă pentru noi!

Merg la serviciu ca și până acum, cu diferența că în această perioadă nu îmi pot lua concediu de odihnă. Mi se pare normal, ar fi profund imoral să fac asta.
De la starea de ușoară teamă, după ce am cântărit bine situația, am trecut la starea de resemnare. Îmi iau toate măsurile de precauție, dar, cu toate astea, șansele de a nu contacta acest virus îmi par destul de scăzute. Pur și simplu intru în contact cu foarte multe persoane, intru în contact cu colegi și ne petrecem la serviciu 24 de ore împreună. Astfel că dacă unul „aduce” virusul, restul nu avem vreo șansă de a nu-l „primi”.
Dacă nu aș merge la serviciu, tot ce mi-aș dori ar fi să stau în casă. Să mă odihnesc, să mă uit la vreun film, să scriu, să mă joc, să citesc etc. Dar nu se poate. Vor apărea din nou cei care îmi vor spune răspicat: „da, bă, dar ești plătit pentru asta, nu mai face pe eroul!”. Analfabeții funcționali de acest tip sunt cei cărora le explici degeaba că nu ceri nimănui să te considere erou sau să creadă că nu ești plătit pentru asemenea situații. Nu sunt nici erou și da, am salariu pentru asta.
Fix de asta te îndemn să stai în casă, pentru că sunt oameni plătiți care să fie zilele astea la muncă.
Dacă tu nu lucrezi, stai acasă!
Am văzut zilele trecute parcurile pline, vremea frumoasă a scos lumea din case. Grătare, plimbări, șah în aer liber etc.
Toate astea m-au dus cu gândul la Arca lui Noe.
Cei cărora li se tot spune să stea în case și iau totul în râs sunt exact ca oamenii care râdeau de Noe când își construia arca. Diferența e că Noe și familia lui nu au pățit nimic din cauza celor care au râs de el, dar cei care zilele astea stau în casă vor suferi și ei din cauza plimbăreților cu limbrici.
Desigur, povestea cu potopul e una pe care o poți crede sau nu. Dar cea cu coronavirusul e cât se poate de reală și ai toate datele pentru a-ți face o părere despre ce va urma.
Chiar…știți cum se numește muntele pe care a debarcat arca lui Noe?