După primele trei luni petrecute ca salariat, am luat o decizie pe care îmi place să o motivez dând vina pe vârstă. Eram doar un copil prostănac și entuziasmat că își poate cumpăra în sfârșit o mașină. Propria mașină.
Vorba vine că își putea cumpăra, că de fapt chiar nu își permitea, însă ceea ce putea era să facă un credit bancar.
Și uite așa, cu adeverința de salariu în mână și ignorând sfatul de mare finețe și educație financiară al tatei (Bă, nu fi prost, las-o naibii de mașină!) m-am dus entuziasmat la bancă neștiind ce povară urma să-mi pun pe umeri.
Cu cei zece mii de euro pe care trebuia să îi dau înapoi în 10 ani, am ieșit din bancă suspicios și m-am dus glonț către băiatul care urma să-mi vândă mașina. Un Golf 4 din 2001, adică vechi de 6 ani la acea vreme.
Prima noapte mi-am petrecut-o în mașină, iar a doua zi am fost cu ea la spălatorie, la fel cum am mers în următoarele săptămâni.
Lunile au trecut și vizitele la spălătorie erau din ce în ce mai rare, parcă nici zgârietura de pe portieră nu mă mai deranja.
După un an am observat o mică pată de rugină la un prag, dar am ales să ignor.
Mașina se învechea, se degrada și se demoda, un singur lucru rămânea la fel. Rata în euro pe care, până la tăierile masive salariale ale bugetarilor, am plătit-o lunar. Cu salariul ciuntit, nu mi-am mai permis și m-am ales cu o executare silită și o poprire pe salariu.
Am vândut și mașina și am rămas cu poprirea pe care o simțeam destul de tare.

În 2016 am achitat integral creditul și poprirea mi-a fost ridicată. A fost momentul în care am zis că în veci nu mă voi mai apropia de vreo bancă pentru vreun credit. Nici nu mai aveam cum, eram un rău platnic și figuram în biroul de credit.
Anul ăsta, prin mai, cu banii pregătiți și bine calculați, m-am apucat de renovat casa părintească cu gândul să o transform într-o pensiune. Știam toate poveștile care spuneau că niciodată nu se vor potrivi calculele de acasă cu cele din târg, însă nici în cel mai pesimist scenariu nu luasem în calcul că voi cheltui banii atât de rapid și într-un stadiu atât de incipient al renovării.
De data asta om cu scaun la cap, însurat și cu copil, am luat decizia cu soția. Urma să apelăm la o bancă pentru un credit pentru a putea finaliza renovarea.
Mi-am adus aminte că aveam instalată aplicația Volt care îți poate spune scorul Fico. Mi-am introdus datele și am aflat că scorul meu Fico e unul impresionant, deci fără nicio problemă, așa că a doua zi am fost la bancă și am făcut un nou credit.
Spre deosebire de cel pentru mașină, pe acesta l-am considerat necesar și indispensabil.

Dacă ești doar curios sau dacă vrei să îți faci un credit (sper că nu pentru o mașină second) îți recomand aplicația Volt. Poți afla scorul tău FICO, poți face transferuri între carduri și multe alte chestii interesante pe care le poți descoperi umblând prin aplicație.
Poți descărca aplicația de aici. (Ad)