Circulă pe net numeroase articole pe această temă. Din curiozitate, am citit și eu unul și am rămas uimit de ceea ce scria acolo, chiar m-am amuzat. Am realizat apoi că mulți nu sunt amuzați și că iau chiar de bune acele sfaturi și chiar le pun în practică. Mi se întâmplă zilnic să opresc pe cineva care îmi cere ordin de serviciu care să ateste că am dreptul să fiu în acea zonă, verificare metrologică a aparatului radar, foaie de parcurs, legitimație, buletin, etc. Câteodată simt că devin eu cel controlat și îmi vine să spun ca băiatul acela de pe youtube care dormea într-o poziție nefirească, sub pat. “Da’ ce-am făcut șefu’”?
Am dat câteva mii de amenzi în cei nouă ani de când lucrez la Poliția Rutieră Brașov (de aici și numărul mic de aprecieri pe pagină ale brașovenilor :)) ) și cam tot atâtea avertismente scrise sau doar verbale. Diferența dintre amendă și avertisment au făcut-o întotdeauna atitudinea conducătorului auto și gravitatea faptei.
De obicei, poliția te oprește când ai făcut ceva greșit, dar e legal să te oprească și doar pentru controlul documentelor. Când te oprește pentru vreo abatere, e clar că tu știi ce ai făcut. E dreptul tău ca polițistul să îți spună motivul opririi, dar eu dacă aș fi oprit pentru că vorbeam la telefon, ultimul lucru pe care l-aș face ar fi să întreb “da’ de ce m-ai oprit?”. Nu dă bine să faci pe prostul iar asta sigur îl va deranja pe polițist. Așadar, o replica mult mai bună ar fi “știu de ce m-ati oprit”. Aceasta merge la fix cu un zâmbet, indiferent de sex și vârstă. Deja porniți cu un avantaj și calea spre un avertisment vă este deschisă. Unii polițiști sunt ușor deranjați când li se vorbește per tu, așa că luați în calcul că folosirea pronumelor de politețe e gratuită. Evitați adresarea cu “șefu’”! Mie mi se pare că denotă incultură și e o formă de lingușire care nu își are rostul. Nici nu am cunoscut vreun coleg căruia să îi placă să i se spună așa, doar șefilor, dar no…ei sunt șefi!
Un drept pe care îl aveți este acela de a solicita polițistului să vă prezinte legitimația când acesta nu are insigna în piept. Dacă aș opri o mașină pe un drum părăsit sau într-o zonă izolată, cred că i-aș arăta de bună voie legitimația cuiva, pentru a îi elimina orice dubiu asupra calității mele de polițist, dar când ești oprit de o mașină de poliție în centrul Brașovului și tu ceri legitimația, e clar că sunt două probleme posibile cu tine: ori ești atât de suspicios încât atunci când ajungi acasă, verifici toate dulapurile în căutarea amantei/amantului, ori vrei doar să faci pe deșteptul și să arăți cât de bine cunoști tu legea. Oricare dintre variante ar fi, calea spre amendă ți s-a deschis. Adică tu nu ai încredere în mine că sunt polițist, dar eu să am încredere în tine că pe viitor o să porți centura dacă îți dau doar un avertisment?
Aud des că “polițistul nu s-a prezentat!”. Am lucrat cu toți colegii mei și nu am auzit niciodată pe vreunul să ceară documentele cuiva înainte să se prezinte. O repetăm atât de des încât o spunem instinctual. În plus, ce motiv aș avea să nu spun cum mă cheamă, când oricum scrie numele meu pe procesul-verbal?
“Nu ai cascheta pe cap!”. Poate că nu o am! Poate că am uitat-o în mașină, poate că am stat atăt de mult într-o intersecție încât un porumbel deranjat la stomac m-a confundat cu o statuie, poate e prea cald sau poate nu vreau să îmi stric freza. Oricare ar fi cauza, risc să fiu sancționat de un superior pentru că nu respect portul uniformei. Citeam un articol în care un expert în legislație spunea că dacă polițistul nu are cascheta pe cap, nu ești obligat să îî prezinți buletinul. Ce m-aș face dacă aș vedea un tâlhar fugind cu o geantă și nu aș avea cascheta? L-aș ruga să mai dea o tură și între timp mi-aș așeza și eu șapca pe cap, ca să îmi pot permite să îl legitimez?
“Vreau să văd ordinul de serviciu, verificarea metrologică, foaia de parcurs!” Aberații. O altă frază care îl va face pe polițist să renunțe la orice gând de a-ți da un avertisment. În cazul în care vei considera că ai fost amendat pe nedrept, ai dreptul de a ataca procesul-verbal în instanță.
Când fapta comisă e una minoră și conducătorul auto a avut o atitudine corectă și civilizată tind să îi aplic un avertisment, dar pentru că știu că un om nu își arată caracterul la prima întâlnire, ci la ultima, după ce completez procesul-verbal, las nebifate căsuțele din dreptul avertismentului și amenzii și mă duc la șofer și îî spun:
– Amenda este atâta, ce obiecțiuni aveți de făcut?
– „Ce obiecțiuni să mai am? Am greșit, asta e!” În momentul ăsta sunt convins că merită avertisment și completez rubrica cu majuscule.
– “În primul rând nu v-ați prezentat, nu aveți caschetă, nu aveți ordin de serviciu“ AMENDĂ!
Așadar, purtați-vă respectuos și măriți-vă șansele de a fi doar avertizați. Dacă v-ați purtat civilizat și totuși ați fost amendați, puteți fi siguri că ați fi primit amendă și dacă v-ați fi purtaț urât.
Sper că nu va înțelege nimeni că dacă are o atitudine potrivită, e obligatoriu să primească avertisment.
În final, am să vă dau sfatul care sigur vă va scăpa întotdeuna de amendă: respectați legea!
O altă variantă extrem de sigură, pentru a scăpa de o amendă, este să o plătești. :))
decembrie 14, 2018 at 9:53 pm
Buna ……
Poftiți actele
…..
Domnule….cum o sa fiu peste 5 minute ?
Trist sau bucuros ?
decembrie 14, 2018 at 11:39 pm
La Galati cu Marangos numai trist poti sa fii.cu 72 km pe ora la iesire din Hanu Conachi la ora 3 a.m. si depasind in coleg care avea statie si mergand cu 45 -50 km/h , politia stand in intuneric total la panda poate cade unul.recunoscand greseala am cerut clementa …dar de unde .raspunsul lui a fost <noi stam degeaba aici/atunci am cerut sa isi faca datoria.asta a fost 3 puncte permis. 4 amenda .
decembrie 15, 2018 at 1:28 pm
Am fost iertat și eu pentru atitudine.
decembrie 15, 2018 at 2:27 pm
Locatia: centrul Iasiului, intuneric, ora 20:30, mai multe masini oprite. Motivul opririi mele: depasirea vitezei regulamentare (am depasit un taxi care se deplasa lent, prin schimbarea benzii). Agentul se prezinta si ma intreaba: „Unde va grabiti asa, doamna? Aveati 73 km/h. Sa stiti ca amenda e destul de mare…” Eu, zambind spasita, neincercand in vreun fel sa ma justific: „E prima mea contraventie, de cand am luat permisul (n.r. 7 ani).” Agentul: „De unde veniti si unde mergeti?” Eu: „Vin de la serviciu, merg acasa.” Vazand ca am domiciliul si numarul de inmatriculare in alt judet, ma intreaba unde locuiesc. Eu: „In … (o localitate de la marginea orasului). Agentul, cu tonul schimbat, empatic: „Aaaa, zona aia unde e traficul foarte aglomerat…” Am confirmat, dupa care s-a deplasat la masina pentru a completa PV-ul, timp in care am asteptat cuminte, in masina. Eram atat de obosita si atat obisnuita cu ideea ca primesc amenda, incat am semnat imediat PV-ul. Dupa ce mi l-a inmanat, bietul om a simtit nevoia sa imi spuna de 2 ori ca e avertisment, doar cu puncte, „fara bani”. Dupa ce am procesat ce mi-a spus, am zambit larg si am multumit, urandu-i o seara frumoasa. Apoi, am citit si contraventia: „(…) fara a purta centura de siguranta.” Am ras de una singura, in drum spre casa. Eu niciodata nu am iesit cu masina fara centura si nu concep sa fac asta, ma simt foarte ciudat fara. :)) Nu voi uita intamplarea toata viata. Pare desprinsa din „Flash-uri din sens opus”. :))
decembrie 17, 2018 at 3:23 am
Un domn polițist m-a oprit la ora 4 dimineata. Veneam de la serviciu, după 14 ore lucrate. Motivul: nu purtam centura. Mi s-a spus de ce am fost oprit, am recunoscut din prima ca nu port, insa nu ca o grandomanie. Nu am primit amenda, însă m-a rugat sa ii promit ca voi purta mereu centura. Șah mat. Am promis, iar ai mei m-au învățat ca promisiunea e promisiune. Și sa vreau, nu pot conduce fără centura. Ma simt inconfortabil. Lipsește ceva.
Domn’ polițist, dacă citiți și va amintiti de mine, sa va dea Dumnezeu sănătate. Noroc! ( da’ nu la volan)
decembrie 17, 2018 at 9:45 pm
De partea ceastalalta a oceanului sunt rare doar avertismentele. Ultima oara mi-am luat-o la 200m de casa: am o scoala in coltu’ strazii, si trei STOP-uri pana in strada principala. Acuma, sa recunosc, cu exceptia vitezei (limita aici e 100kmph, iar eu ma cam duc la 180 cand am autostrada libera), singura contraventie pe care o comit ca mai conduc dupa o bere (.045%% e legal, deci nu prea e contraventie decat pentru romanu’ din mine); asadar plec dimineata de acasa, imi fac STOP-urile, ies in strada principala si dupa 100m ma opreste un nenea politist. Zic, „domnu’ am oprit la toate stopurile, sa mor daca pricep de ce m-ati oprit!”, la care omu’: am vazut ca ati oprit le fiece stop, da’ in zona asta, intre 7 si 17hrs, limita de viteza e 30kmph, ati condus cu 52kmph”. Am dat din cap, am zis „da, dom’le, ai dreptate” si mi-am luat doua puncte si $150 amenda; am zis „sa aveti o zi buna” cand mi-a dat amenda? am zis, ca asa zic io si asa mi-am invatat si copii sa zica, indiferent de situatie 🙂
Acuma, m-am mai intalnit cu omu’, na, traim intr-un satuc de vreo 2000 de suflete, oi mai fi facut cate o prostie, cine stie, da’ omu’ ma saluta de fiece data si eu il salut cand ne vedem si uite, cam de patru ani incoace nu mai am puncte in permis 🙂 Uneori ma intreb, daca-l puleam pe nea ala cand mi-a dat amenda, oare ar mai fi trecut cu vederea cand vedea ca merg cu 19kmph peste limita legala?
decembrie 18, 2018 at 1:18 am
Eu am o sugestie pentru domnii politisti (si in general alti functionari ai statului, dar de politisti era vorba aici). Invatati sa va adresati corect, folosind numele de familie al interlocutorului (de exemplu se spune „domnul Godina”, niciodata „domnul Marian”, a doua formulare e acceptabila cel mult cand vorbim cu vecinul de la 2 cu care suntem in relatii vag amicale, in niciun caz cu un strain).
Si mai am una, daca tot am inceput: intelegeti va rog frumos ca timpul omului pe care l-ati oprit in trafic e pretios si ca e normal ca omul sa se enerveze daca domnul politist scrie PV-ul cu 3 cuvinte pe minut. Timpul e un aspect destul de misterios al Universului in care traim si care – ce sa vezi – nu se opreste la semnalul organului legii.