Refugiat nu e sinonim cu sărac, la fel cum nici ucrainean nu e sinonim cu sărac, la fel cum nici român nu e sinonim cu sărac.
Simt nevoia să scriu articolul ăsta, imediat după ce am citit comentariile unei știri în care se spunea că o companie a oferit un bloc de locuit pentru refugiați ucraineni, dar nu se descurcă cu costurile pentru utilități, mâncare etc.
Majoritatea comentariilor sunt pline de răutate și invidie.
Unul pune o poză cu o mașină scumpă cu numere de Ucraina și exclamă: uite-i, săracii!
Era ironic, desigur, dorind să arate că de fapt oamenii ăia sunt bogați și că ar fi un semn de prostie să îi ajuți. Probabil că, pentru comentatorul șugubăț, a-ți părăsi țara, casa, rudele și a-ți lăsa în spate toată viața de până acum, pornind într-o lume străină într-un suv de 15 mii de euro e semn de bunăstare și nu meriți niciun ajutor.

Alții întreabă: dar pe noi cine ne ajută? Le răspund eu: tot românii v-ar ajuta, așa cum se întâmplă de fiecare dată când e mediatizat vreun caz în care vreunuia îi ia foc casa, îl lovește vreo boală costisitoare ori alte nenorociri. Probabil că alte nații v-ar ajuta dacă ați fugi de aici de vreun război, asta dacă nu ați avea ghinionul să dați de oameni la fel de neghiobi ca voi, cu aceleași idei tâmpe, cu aceeași răutate și aceeași invidie.
Vă las un pont de final: nici măcar nu trebuie să-i ajutați, nu v-a obligat nimeni. Timpul pe care îl pierdeți comentând astfel de răutăți îl puteți folosi pentru a face bani de o mașină scumpă. Dar vedeți să nu fugiți cu ea din țară, în caz de ceva, căutați vreo Dacie 1310, că altfel nu vă ajută nimeni.